
no subject
Posted by camelia on Friday, October 6, 2006
Cand auzi cuvantul Lipscani parca iti tresalta inima si te lasi luata de val in vremurile de odinioara. Fie ca esti bucurestean get beget sau un nou venit in marele oras parca emotia din ochii tutoror transmisa prin acest cuvant te fac sa ii pastrezi aceeasi umbra mistica, acelasi respect si sa il transmiti mai departe ca pe un mic secret dulce si ametitor, ca o poveste care te trage inapoi in lumea ei. Cine nu a strabatut Lipscaniul pe toate stradutele ametitoare nu poate spune ca a vazut Bucurestiul, dar pe zi ce trece asistam la poate cea mai rapida schimbare pe care a suferit-o aceasta zona din inima orasului. Casele vechi si arhitectura te umplu de admiratie. Iti imaginezi generatii strabatand agale aleile pline de buticuri si magazine. Urme ale vechilor ateliere mai gasesti si astazi alaturi casele darapanate ale romilor. Te surprind fetele de cladiri cu geamuri sparte si carpe alternate de fete curate, de cladire noua, de un alb imaculat si pline de flori si prosperitate. Colturi de cafenele moderne asezonate de garduri inalte si sleite in fata carora mai fumeaza vreun mosneag uitat de lume, care cand te vede iti zambeste stirb poate ii dai vreun ban. Te socheaza sa auzi Chopen de la un geam cu carpe; sa vezi fetele cu bani in par si haine Mango; sa vezi cluburi asurzitor de excentrice intre doua cladiri batrane de istorie; proiecte de constructie pentru cladiri de sticla langa peretele celei mai smerite biserici; proiectii alb patrate pe peretii cladirilor de o arhitectura infantila langa conturul divin al palatelor de odinioara. Cred ca suntem la un punct de cotitura in care fiecare schimbare va coincide cu instrainarea aspectului de alta data al Lipscaniului. Incet incet noul va pune stapanire haotic pe aleile noastre dragi si daca ele striga sunt convinsa ca nu foarte multa lume va intoarce capul. Indiferent de ce simti pentru acel loc care te relaxeaza, te inalta si te mistuie totodata, intoarce-te inca o data la el pana nu va fi prea tarziu. Mai treci pe Lipscani intr-o duminica dupa-amiaza chiar si pentru putin timp doar pentru ati intipari in minte locurile dragi ca nu se stie niciodata daca le vei mai gasi la fel.

